Florile lunii mai

Luna mai reprezintă o perioadă de tranziție în care primăvara își dezvăluie pe deplin frumusețea, iar semnele verii devin tot mai vizibile. Temperaturile cresc în mod constant, zilele sunt mai lungi și lumina solară stimulează puternic procesele de înflorire. În grădini, pe câmpuri și în parcuri, plantele trec rapid prin faze de creștere intensivă, dezvoltând flori în culori vii și forme spectaculoase. Precipitațiile moderate contribuie la un mediu propice creșterii, iar grădinarii se bucură de o bogăție variată de specii, atât anuale, cât și perene.

Pe de o parte, în primele săptămâni din mai, se remarcă flori care fie își continuă ciclul început la finalul lui aprilie, fie își încep înflorirea chiar la startul lunii. Pe de altă parte, în a doua jumătate a lui mai, apar specii mai robuste, care se dezvoltă pe tulpini înalte sau sub formă de arbuști.

În florării oferta devine din ce în ce mai bogată, cu buchete și răsaduri adaptate noilor cerințe de temperatură și lumină. În continuare, vom explora două categorii de flori ale lunii mai, evidențiind caracteristicile specifice fiecărei specii, modul în care se prezintă în grădină sau în vaze și disponibilitatea lor pe piața florilor.

Florile primei părți a lunii mai.

Margareta (Leucanthemum vulgare)

Margaretele sunt flori sălbatice devenite emblematice pentru zonele de câmpie și deal. Soiul Leucanthemum vulgare se recunoaște ușor după petalele albe, lungi și un centru galben intens, aproape bombat.

Aceste plante pot atinge o înălțime medie, de până la 50-60 de centimetri, având frunze alungite, rar dentate. Începutul lunii mai le favorizează înflorirea, însă ele pot continua să înflorească și în iunie, mai ales în zonele mai umede. În florării, margaretele se vând adesea sub formă de buchete simple ori combinate cu alte flori de sezon.

Albăstrelele (Centaurea cyanus)

Albăstrelele, Centaurea cyanus, populează ogoarele și marginile drumurilor în primele săptămâni de mai, în special acolo unde se găsesc soluri bine drenate.

Florile lor au o culoare albastră intensă, rar întâlnită în lumea plantelor, cu petale fine, dispuse radial în jurul unui centru tubular. Tulpinile sunt subțiri și pot ajunge până la 60-70 de centimetri, având frunze lungi, înguste și ușor păroase. În florării, apar rar ca flori tăiate individual, dar pot fi incluse în buchete de câmp, oferind un accent deosebit prin nuanța lor unică.

Macul (Papaver rhoeas)

Macii, Papaver rhoeas, sunt florile roșii, delicate, ce apar de obicei la începutul lui mai pe terenurile semănate cu cereale sau pe pajiștile expuse la soare. Petalele sunt subțiri ca hârtia, într-o nuanță roșu aprins, iar mijlocul contrastant negru atrage atenția.

Macul are frunze înguste, puternic lobate, iar tulpina, deși pare firavă, susține floarea cu o anumită grație. În florării, macii nu rezistă foarte mult în vază, fiind dificil de transportat și de păstrat, motiv pentru care se găsesc mai rar ca flori tăiate.

Degețelul (Digitalis purpurea)

Digitalis purpurea, cunoscut sub numele de degețel, înflorește deseori din mai până spre mijlocul verii, cu un maxim înfloritor la începutul lunii mai în zonele cu climat mai cald. Florile au formă de clopoței alungiți, dispuși vertical pe tulpinile înalte, care pot depăși chiar un metru.

Petalele sunt de obicei roz-violet, cu interior punctat, însă există și varietăți albe sau galben pal. Frunzele bazale sunt mari, ovale și ușor catifelate. În florării, degețelul se comercializează mai mult ca plantă la ghiveci sau răsad, fiind apreciat în grădini pentru verticalitatea și coloritul său spectaculos.

Salvia decorativă (Salvia nemorosa)

Salvia nemorosa este o plantă perenă ale cărei tulpini încep să se acopere de flori albastre-violet în luna mai. Inflorescențele sunt dispuse în formă de spice, cu petale mici, dar numeroase, care atrag polenizatori precum albinele și fluturii. Frunzele sunt lanceolate și au un miros ușor aromat, specific salviei.

Tulpinile ating adesea 30-50 de centimetri înălțime, în funcție de soi. În florării, salvia decorativă se găsește mai mult sub formă de plantă pentru grădină, deoarece florile tăiate nu au o durată lungă în vază. Totuși, este o alegere excelentă pentru bordurile grădinilor, datorită aspectului bogat și compact.

Campanula (Campanula persicifolia)

Campanula persicifolia, denumită popular clopoței, se distinge prin florile albastre, mov sau uneori albe, cu petale dispuse în formă de clopot. Înflorirea începe la final de aprilie în regiunile mai calde și se amplifică în primele două săptămâni din mai.

Tulpinile sunt subțiri și înalte, iar frunzele inferioare au formă alungită, similară cu cea de piersic, de unde provine și numele speciei. În florării, aceste campanule se găsesc cel mai des ca răsaduri pentru grădină, putând fi plantate în straturi sau jardiniere.

Glicina (Wisteria sinensis)

Glicina, Wisteria sinensis, este o plantă cățărătoare cu flori grupate în ciorchini atârnători, de culoare mov-liliachiu ori alb, care își fac apariția la începutul lunii mai. Petalele au o formă specifică, de papilionacee, iar frunzele penate, în nuanțe de verde deschis, creează un contrast frumos cu inflorescențele bogate.

Fiind o plantă viguroasă, glicina necesită suporturi solide, precum pergole sau ziduri pe care să se poată cățăra. În florării, glicina se vinde sub formă de butași sau plante la ghiveci, rar ca floare tăiată, deoarece ciorchinii se ofilesc rapid în lipsa rădăcinii.

Petunia (Petunia x hybrida)

Petuniile, în special Petunia x hybrida, sunt anuale intens cultivate în jardiniere și balcoane. Încep să înflorească din mai, oferind flori în aproape orice nuanță, de la alb și roz, până la mov și chiar combinatii bicolore. Petalele sunt dispuse în formă de pâlnie largă, iar frunzele sunt moi, ușor lipicioase la atingere.

Datorită popularității lor, petuniile se găsesc din belșug în florării, sub formă de răsaduri gata de plantat. Sunt apreciate pentru creșterea rapidă și abilitatea de a decora balcoanele și terasele cu un colorit intens și continuu, dacă sunt corect îngrijite.

Bujorul (Paeonia lactiflora)

Bujorul, Paeonia lactiflora, atinge adesea punctul maxim de înflorire în a doua parte a lunii mai.

Florile mari, în straturi succesive de petale, pot avea nuanțe de roz, alb, roșu sau chiar bicolore.

Tulpinile viguroase poartă frunze lobate, cu un aspect lucios. Odată înflorit, bujorul oferă o mireasmă dulce și un spectacol vizual remarcabil, fiind una dintre cele mai apreciate plante de grădină. În florării, bujorul este foarte căutat pentru buchete somptuoase.

Datorită duratei scurte de înflorire, mulți îl consideră o “floare de colecție” care marchează începutul verii.

Nigella (Nigella damascena)

Nigella damascena, cunoscută popular și drept “năvalnic” sau “dragostea în ceață”, prezintă flori foarte distinctive, de culoare albastru deschis, roz sau alb. Înflorescența este înconjurată de un inel de frunze fine, care creează un efect aerat și dă impresia că floarea plutește.

Tulpinile subțiri nu depășesc 30-40 de centimetri, iar frunzele filiforme conferă plantei un aspect delicat. Înflorirea începe la începutul lui mai și poate continua câteva săptămâni. În florării, Nigella este întâlnită mai rar, dar semințele se pot găsi în magazinele de grădinărit, fiind ușor de cultivat și întreținut.

Trandafirul (Rosa x damascena)

Florile din a doua jumătate a lunii mai

Trandafirii din specia Rosa x damascena încep să înflorească în a doua jumătate a lunii mai, oferind un parfum intens și petale catifelate. Culoarea acestora poate varia de la roz pal la roz închis, iar forma florilor este, de regulă, plină, cu straturi multiple de petale.

Frunzele sunt de un verde închis și au margini ușor dințate. Acești trandafiri sunt cultivați pe scară largă pentru uleiul esențial, folosit în parfumerie. În florării, se găsesc sub formă de butași sau plante la ghiveci, iar în buchete, trandafirii de Damasc sunt considerați o alegere rafinată.

Gura leului (Antirrhinum majus)

Gura leului, Antirrhinum majus, înflorește abia din luna mai în condiții de vreme favorabilă, continuând apoi până spre toamnă. Florile sunt dispuse vertical pe tulpini drepte, alcătuite din două lobi care se deschid și se închid ușor la atingere, asemenea unei “guri” de animal.

Culorile variază mult, existând soiuri albe, galbene, roz, roșii și chiar bicolore. În florării, gura leului apare atât ca floare tăiată, ideală pentru buchete înalte, cât și sub formă de răsaduri. Forma lor neobișnuită atrage atenția și aduce un plus de dinamism în orice grădină.

Iasomia (Jasminum officinale)

Iasomia, Jasminum officinale, este o plantă cățărătoare cu flori albe, delicate, care își fac apariția abundent în a doua jumătate a lunii mai.

Florile au un parfum intens, dulce, care se accentuează la lăsarea serii. Tulpinile lungi și subțiri pot fi ghidate pe spalieri sau pergole, iar frunzele sunt compuse, de un verde mediu.

În florării, iasomia este vândută mai ales ca plantă la ghiveci, necesitând sol bine drenat și o poziție însorită sau semi-umbră. În unele regiuni, iasomia poate continua să înflorească până la finalul verii.

Crinul regal (Lilium regale)

Crinul regal, Lilium regale, începe să înflorească la finalul lunii mai, afișând flori mari, trompetate, de culoare albă, cu un interior gălbui. Parfumul este puternic și dulce, iar tulpina poate ajunge la aproximativ un metru înălțime, fiind susținută de frunze înguste, alungite.

Această specie de crin necesită un sol bine drenat și o expunere la soare pentru a se dezvolta optim. În florării, crinul regal este deseori disponibil ca bulb sau ca floare tăiată, fiind foarte popular în buchetele de ceremonie, datorită aspectului său regal și eleganței unice.

Clematis (Clematis patens)

Clematis patens este o varietate cu flori mari, plate, care se deschid spre sfârșitul lunii mai. Nuanțele pot varia de la mov și albastru până la roz sau alb, în funcție de soi.

Petalele sunt numeroase, aranjate simetric în jurul centrului plin de stamine. Lăstarii cățărători au nevoie de suport pentru a se dezvolta armonios. În florării, clematis se găsește ca plantă la ghiveci, potrivită pentru pergole, garduri sau bolte, în zone bine luminate și cu rădăcinile protejate de soarele direct.

Lupinul (Lupinus polyphyllus)

Lupinul, Lupinus polyphyllus, se evidențiază prin inflorescențele verticale alcătuite din zeci de flori în formă de bob mic, dispuse pe o tulpină centrală robustă.

Culorile acestora includ mov, roz, galben, alb și combinații bicolore.

La final de mai, plantele încep să-și etaleze vârfurile înflorite, continuând până la începutul verii. Frunzele sunt palmate, adesea cu o textură mătăsoasă. În florării, lupinul se găsește sub formă de răsaduri pentru grădină, având nevoie de un sol ușor acid și bine drenat pentru a prospera.

Salcâmul (Robinia pseudoacacia)

Salcâmul, Robinia pseudoacacia, nu este o floare propriu-zisă, ci un arbore ale cărui flori albe, dulci, apar în ciorchini la sfârșitul lunii mai. Florile atârnă grațios, răspândind un parfum intens care atrage albinele și alte insecte polenizatoare.

Frunzele sunt penat-compuse, dispuse altern, iar scoarța arborelui are un aspect brăzdat, de culoare gri-maronie. În florării, nu se comercializează flori de salcâm ca atare, deoarece acestea sunt foarte sensibile după recoltare. Totuși, în unele zone, ciorchinii de flori sunt folosiți în rețete tradiționale sau pentru parfumarea încăperilor.

Mâna Maicii Domnului (Lonicera japonica)

Mâna Maicii Domnului, Lonicera japonica, este o plantă cățărătoare ce înflorește puternic la final de mai, cu flori tubulare albe, care devin gălbui pe măsură ce se maturizează. Parfumul lor intens, dulce, este foarte apreciat în nopțile calde de primăvară și vară.

Tulpinile flexibile se agață de suporturi, iar frunzele sunt ovale, de un verde proaspăt. În florării, această plantă se găsește sub formă de puieți la ghiveci, preferând să fie plasată în locuri parțial umbrite, cu sol bogat în nutrienți.

Irisul siberian (Iris sibirica)

Iris sibirica, sau irisul siberian, înflorește spre finalul lunii mai, afișând flori elegante, cu petale superioare și inferioare puternic contrastante în nuanțe de mov, albastru-violet sau alb.

Tulpinile subțiri și înalte pot depăși 70-80 de centimetri, iar frunzele ascuțite seamănă cu niște săbii, într-un verde deschis. Această specie apreciază zonele cu umezeală constantă, fiind adesea plantată lângă iazuri sau în straturi cu irigare bună. În florării, irisul siberian se găsește mai rar sub formă de floare tăiată, fiind preferat mai ales pentru plantare în grădini.

Crinul de o zi (Hemerocallis fulva)

Hemerocallis fulva, cunoscut drept crinul de o zi, înflorește începând cu sfârșitul lunii mai și continuă în iunie.

Florile portocalii sau galbene durează doar o zi, însă planta produce în permanență boboci noi, ceea ce asigură o perioadă prelungită de înflorire. Tulpinile sunt viguroase, iar frunzele lungi, arcuite, amintesc de iarba ornamentală. În florării, crinul de o zi este comercializat mai ales sub formă de răsaduri. Datorită adaptabilității și întreținerii ușoare, este ales frecvent pentru straturile de grădină, conferind un aspect bogat și colorat.

Pe parcursul lunii mai, varietatea florilor disponibile este impresionantă, de la anuale cu înflorire intensă, precum petuniile și macii, până la plante perene și arbuști eleganți, precum trandafirii sau glicina. În prima parte a lunii, se remarcă plantele de talie mai joasă, cu tulpini delicate, dar cu o forță de înflorire remarcabilă, în timp ce în a doua jumătate apar specii mai mari, care îmbogățesc peisajul cu volume considerabile și parfumuri intense.

Fie că ne referim la buchete de margarete simple și diafane sau la aspectul luxos al bujorilor și crinilor regali, luna mai oferă ceva pentru fiecare gust. Pentru cei pasionați de grădinărit, aceasta este perioada ideală de a planta și de a completa spațiile verzi cu noi specii, beneficiind de condiții climatice favorabile și un sol deja încălzit. Rezultatul este un cadru natural plin de culoare și prospețime, care anunță apropierea verii și marchează apogeul primăverii.