Margareta – floarea care fascinează prin simplitate și culoare

Margaretele fascinează prin simplitatea și farmecul lor natural, iar numeroase persoane le consideră simbolul purității și al speranței. În plus, sunt flori care se integrează cu ușurință în orice decor, fie el rustic sau modern.

Au un aspect delicat, petale albe și un centru galben vibrant care atrage privirile imediat. Mai mult decât atât, sunt cultivate de secole în diverse regiuni ale lumii și pot fi întâlnite atât în natură, cât și în florării, fiind disponibile în multiple forme și dimensiuni.

Multe persoane le aleg pentru buchete de dăruit, aranjamente de interior ori pur și simplu pentru a-și colora grădinile cu un strop de prospețime. Deși sunt asociate cu începutul verii, aceste flori pot fi cultivate și întreținute astfel încât să fie prezente în viața noastră pentru mai mult timp.

În cele ce urmează, vei descoperi informații esențiale despre originea și denumirea științifică a margaretelor, când și cum pot fi găsite în natură, ce variante îți oferă florăriile și cum te poți bucura de ele în orice sezon.

Vei afla, de asemenea, cum să le îngrijești corect, fie în ghiveci, fie ca flori tăiate, care sunt prețurile aproximative și ce factori determină costul.

La final, te așteaptă și câteva curiozități interesante legate de aceste flori atât de îndrăgite.

Originea margaretelor și denumirea științifică.

Margareta, cunoscută științific sub numele de Leucanthemum vulgare, face parte din familia Asteraceae, fiind înrudită cu floarea-soarelui, crizantemele și chiar cu unele specii de crizanteme pitice.

Termenul Leucanthemum vine din limba greacă și înseamnă „floare albă”, iar denumirea populară „margaretă” provine dintr-o expresie ce sugerează forma delicată și strălucitoare, asemănătoare cu o perlă.

Există și specii înrudite precum Leucanthemum maximum, care oferă variante de margarete cu flori mai mari și mai bogate în petale.

Pe lângă margareta comună, grădinarii și florarii folosesc și soiuri hibride, create prin încrucișări succesive pentru a obține petale mai numeroase, culori ușor diferite (alb-ivoriu, galben pai) sau rezistență sporită la boli.

Indiferent de soi, farmecul și simplitatea rămân principalele atuuri ale margaretelor. În istorie, aceste flori erau considerate sacre în unele culturi, simbolizând și dragostea inocentă. Astăzi, margaretele sunt plantate în diverse regiuni ale lumii, de la zonele montane până la câmpii întinse, grație adaptabilității lor ridicate.

Cum și când se găsesc în natură.

Margaretele pot fi întâlnite pe câmpii, în poieni și pe marginea drumurilor de țară, în special în zonele cu climat temperat. De obicei, înfloresc începând din luna mai și pot ține până spre sfârșitul lui august sau chiar septembrie, în funcție de condițiile meteo.

În anii cu primăveri mai timpurii și mai calde, se pot observa primele flori chiar spre sfârșitul lui aprilie.

Perioada lor de înflorire variază și în funcție de altitudine. La câmpie, se dezvoltă mai repede, beneficiind de temperaturi ridicate și soluri bogate, pe când în zonele montane pot apărea mai târziu.

Odată ce a trecut perioada de înflorire, florile se ofilesc treptat, lăsând în urmă tulpini uscate și semințe care se vor răspândi pentru un nou ciclu de viață. În natură, margaretele preferă locurile însorite sau ușor umbrite și se simt foarte bine în soluri bine drenate.

Prezența margaretelor în florării.

În florării, margaretele se găsesc atât ca flori tăiate la fir, cât și sub formă de plante la ghiveci, uneori prezentate drept „margarete pitice” sau soiuri mai mari, cu flori ample. Disponibilitatea lor pe tot parcursul anului depinde de capacitatea importatorilor sau a producătorilor locali de a le cultiva în sere specializate.

În preajma primăverii și pe tot parcursul verii, margaretele apar în număr mare atât la florăriile stradale, cât și în florării. Fiind printre primele flori asociate cu sezonul cald, adesea sunt alese pentru buchetele care marchează începutul unei perioade mai luminoase și fericite.

Ca plante la ghiveci, pot fi găsite în diferite stadii de dezvoltare, uneori cu boboci gata să se deschidă sau deja înflorite. Unele margarete la ghiveci sunt comercializate ca și cum ar avea bulbi, deși, în realitate, majoritatea speciilor se înmulțesc prin semințe sau prin separarea tufei. Totuși, vei întâlni și soiuri perene care pot fi replantate în grădină odată ce trece perioada de înflorire.

Idei creative pentru buchete și aranjamente.

Datorită aspectului lor prietenos și culorii albe care se asortează cu orice, margaretele se pretează la numeroase tipuri de buchete, de la cele formale până la aranjamente rustice. Se pot combina perfect cu flori de nuanțe pastelate, precum bujorii roz, lalelele lila sau cu plante verzi decorative, pentru a evidenția contrastul cromatic.

În combinație cu spice de grâu uscate, lavandă sau alte elemente naturale, margaretele pot da o notă de prospețime unor buchete pentru evenimente în aer liber sau pentru decorarea unor petreceri de tip garden party.

Pentru aranjamente de interior, margaretele pot fi puse în vase mici, așezate în grup pe mese, comode sau rafturi. Dacă ai o masă de dining mai lungă, o serie de vase transparente cu margarete albe la intervale regulate va crea un efect vizual spectaculos. De asemenea, poți folosi panglici sau funde din material textil pentru a lega tulpinile și a transforma un simplu buchet de margarete într-un cadou apreciat de oricine.

Sezonul când margareta nu este disponibilă.

Atunci când sezonul cald se încheie și temperaturile scad sub 10-12 grade Celsius în mod constant, margaretele intră într-o perioadă de repaus vegetativ. În zonele reci, florile din natură dispar complet spre sfârșitul toamnei, iar la început de iarnă, chiar și tufele rezistente se retrag în sol pentru a supraviețui gerurilor.

În această perioadă, înflorirea este practic inexistentă în mediul natural, iar găsirea lor în florării devine dificilă dacă nu provin din import.

Florăriile specializate pot aduce margarete pe timpul iernii, însă prețul lor crește semnificativ datorită costurilor de producție în spații încălzite și a transportului. În general, între noiembrie și februarie, cererea este mai scăzută, deoarece florile albe sunt înlocuite în preferințele multora de cele asociate cu sărbătorile de iarnă, precum amarylis sau helleborus.

Cum se îngrijește margareta la ghiveci?

Margaretele la ghiveci pot oferi bucurie pe parcursul mai multor sezoane, mai ales dacă sunt soiuri perene.

Pentru a se dezvolta corespunzător, acestea au nevoie de un ghiveci cu un diametru potrivit, care să permită creșterea rădăcinilor. Solul trebuie să fie bine drenat și îmbogățit cu substanțe nutritive. Udarea se face moderat, astfel încât solul să nu rămână îmbibat cu apă, dar nici să nu se usuce complet între două udări.

Locul ideal pentru ghiveciul cu margarete este unul însorit, deoarece lumina intensă stimulează formarea mugurilor și menține o tulpină viguroasă. Dacă le ții în interior, așază ghiveciul lângă o fereastră luminoasă, asigurându-te însă că nu sunt expuse la curenți reci.

Temperatura optimă se situează în jur de 15-20 de grade Celsius, iar pentru a prelungi perioada de înflorire, poți îndepărta florile ofilite pe măsură ce apar. Ocazional, e bine să aplici un îngrășământ lichid special pentru plante cu flori, conform instrucțiunilor de pe ambalaj.

Sfaturi pentru îngrijirea margaretelor în vază.

Margaretele tăiate rezistă destul de bine în vază, adesea între 7 și 10 zile, dacă li se oferă condiții optime. Imediat după ce le cumperi, taie câțiva milimetri din codițe sub un jet de apă, pentru a îndepărta porțiunea oxidată. Așază-le într-o vază curată, cu apă proaspătă, la temperatura camerei. O soluție bună este să amesteci în apă un plic cu nutrienți pentru flori tăiate, pe care îl poți achiziționa din florării sau de la magazinele de bricolaj.

Pentru a le menține proaspete, schimbă apa la 2-3 zile și repetă tăierea ușoară a codițelor. Margaretele preferă temperaturi între 4 și 7 grade Celsius pentru a rezista mai mult, însă în mod normal, într-o încăpere cu aproximativ 20 de grade, vor rămâne atrăgătoare timp de aproape o săptămână. Evită să le așezi lângă surse de căldură intensă sau în bătaia directă a soarelui, deoarece se vor ofili mai repede.

Replantarea și îngrijirea bulbilor în aer liber.

Deși margaretele clasice se propagă de obicei prin semințe sau prin divizarea tufelor, unele soiuri horticole pot fi comercializate cu rădăcini tuberizate asemănătoare bulbilor. După ce florile s-au ofilit în ghiveci, se recomandă replantarea în grădină, într-un loc însorit, cu sol bine aerisit și fertilizat.

Sapă o groapă puțin mai mare decât dimensiunea rădăcinii și plasează planta astfel încât gâtul rădăcinii să fie la nivelul solului. Acoperă cu pământ, presează ușor și udă moderat.

În aer liber, margaretele nu sunt foarte pretențioase și își mențin vigoarea dacă primesc suficientă lumină și apă. Primăvara, poți îndepărta părțile uscate și poți aplica un îngrășământ ușor, ajutând astfel la dezvoltarea viitoarelor tulpini. Dacă iernile din zona ta sunt aspre, poți proteja baza plantelor cu un strat subțire de frunze uscate sau paie, pentru a preveni înghețul rădăcinilor.

Prețuri și factori care influențează costul margaretelor.

Costul unui fir de margaretă poate varia în funcție de mărime, prospețime, sezon și locul de unde îl achiziționezi. În general, în timpul verii, când sunt în plin sezon, un fir poate costa în jur de 5-8 lei, în timp ce soiurile cu flori mai mari pot ajunge la 10-15 lei. În perioadele de extrasezon sau în apropierea unor sărbători, prețul poate crește din cauza cererii și a efortului de cultivare în sere.

Pentru margaretele la ghiveci, prețul pornește de la aproximativ 25 lei și poate ajunge la 40-50 lei, în funcție de mărimea plantei și de complexitatea soiului.

Ghivecele mai elaborate, cu mai multe tulpini și flori, pot avea un cost mai mare, însă vin la pachet cu avantaje precum o înflorire prelungită și posibilitatea de a le muta în grădină după ce se trece valul principal de flori.

Știați că?

Margaretele erau considerate flori sacre în mitologia nordică, fiind asociate cu zeița fertilității și a iubirii.
În Evul Mediu, cavalerii purtau însemne cu margarete pentru a simboliza respectul față de doamne.

Există o varietate de jocuri tradiționale care implică smulgerea petalelor de margarete pentru a afla „mă iubește, nu mă iubește”.

Denumirea populară în limba engleză, „daisy”, provine din expresia „day’s eye”, deoarece florile se deschid odată cu zorii și se închid pe înserat.

Petalele de margaretă pot fi folosite în cantități mici pentru decorul prăjiturilor, fiind comestibile dacă florile nu au fost tratate cu pesticide.

Margaretele rămân un simbol al frumuseții simple și al renașterii naturii, atrăgând an de an atenția iubitorilor de flori de pretutindeni. Fie că le descoperi în natură, le cumperi de la florărie ori le îngrijești cu grijă în propriul tău ghiveci, aceste flori albe și galbene au puterea de a transmite optimism și prospețime în orice spațiu.

Dacă le acorzi atenția necesară, te vor răsplăti cu o înflorire îndelungată și un aer elegant, potrivit atât pentru decorul casei, cât și pentru momentele festive din viața ta. Iar cu fiecare petală care se deschide, vei redescoperi bucuria pe care o poate oferi o simplă floare în viața de zi cu zi.