
Te-ai întrebat ce înseamnă flori criogenate?
Industria florală a evoluat semnificativ în ultimele decenii, trecând de la tradiționala vânzare de flori tăiate, expuse în vitrine sau livrate sub forma clasicei buchete, la adaptarea unor tehnologii avansate menite să ofere produse inedite și extrem de rezistente.
Pe fondul globalizării și al digitalizării, florăriile online au căpătat o importanță deosebită, iar cererea pentru servicii rapide, care să asigure calitate și diversitate, a crescut în mod constant.
În acest context, inovațiile din domeniul conservării florilor au devenit esențiale, oferind posibilitatea extinderii gamei de produse și a duratei de viață a acestora.
Interesul crescând pentru metodele alternative de păstrare a florilor este direct legat de dorința clienților de a avea aranjamente estetice mai durabile, care să reziste mai mult decât florile proaspăt tăiate. Totodată, mirajul florilor ce își păstrează prospețimea timp de luni întregi a intrigat specialiștii în domeniu, care au investit în cercetare și dezvoltare pentru a găsi soluții fiabile.
Din această căutare neîntreruptă s-a născut tehnica de criogenare, un proces sofisticat ce implică temperaturi extrem de scăzute și tehnologii complexe. Articolul de față își propune să explice cum funcționează această tehnologie, de ce florile criogenate cu glicerină capătă popularitate și cum ar putea acestea să schimbe pentru totdeauna modul în care privim aranjamentele florale.
Ce sunt florile criogenate?

Noțiunea de „flori criogenate” face trimitere la plante care, printr-un proces bine controlat, sunt înghețate la temperaturi extrem de scăzute, pentru a li se păstra forma, culoarea și structura internă.
Deși termenul poate părea futurist, esența lui se regăsește în dorința de a obține flori care să reziste pe o durată mult mai mare decât cele proaspete sau uscate prin metode tradiționale.
În cazul florilor proaspăt tăiate, umezeala se pierde treptat din celule, ceea ce duce la ofilirea acestora într-un interval relativ scurt, de obicei câteva zile sau cel mult două săptămâni.
Prin criogenare, însă, acest proces natural de degradare este încetinit și chiar înghețat în anumite etape, prelungind semnificativ perioada în care floarea poate fi admirată.
Istoric și evoluție.
Primele experimente legate de conservarea plantelor la temperaturi foarte joase au început încă din anii 1970, în cadrul unor laboratoare de biologie și horticultură.
Cercetătorii și-au propus să înțeleagă cum reacționează celulele vegetale când sunt expuse la temperaturi sub punctul de îngheț și care sunt factorii care pot menține integritatea celulară. Cu timpul, aceste descoperiri științifice au fost preluate de industria florală, iar până în anii 2000 au apărut primele produse de tip „flower freeze” pe piața americană și asiatică. Ulterior, în jurul anului 2010, au început să se dezvolte tot mai multe companii specializate în conservarea plantelor, iar florile criogenate au devenit din ce în ce mai populare în Europa.
Studiile de piață publicate în 2021 indică o creștere de aproximativ 15% a sectorului florilor conservate, în special pe segmentul aranjamentelor de lux și al decorațiunilor interioare de lungă durată.
Tehnica de criogenare.

Criogenarea se bazează pe un principiu simplu în aparență: la temperaturi extrem de joase, reacțiile chimice și biologice din interiorul celulelor devin fie foarte lente, fie sunt suspendate.
În practică, totuși, procesul este mult mai complex, pentru că presupune menținerea florilor într-un mediu controlat, care să prevină apariția cristalelor de gheață mari în interiorul țesuturilor. Dacă se formează astfel de cristale, celulele plantei se pot sparge, iar floarea nu mai poate fi rehidratată corespunzător.
Criogenarea standard are loc, de obicei, la temperaturi cuprinse între -40 și -80 de grade Celsius. În unele laboratoare avansate se experimentează chiar cu folosirea azotului lichid, unde temperatura poate coborî până la -196 de grade Celsius. Controlul acestor valori este esențial pentru ca floarea să rămână intactă la nivel microscopic. Deși tehnologia nu este încă răspândită la scara pe care o are, de exemplu, uscarea la aer sau deshidratarea cu agenți chimici, criogenarea tinde să devină o opțiune de top pentru florăriile care doresc produse de nișă.
Criogenarea florilor cu glicerină.
Florile criogenate cu glicerină reprezintă o abordare hibridă, care combină beneficiile criogenării propriu-zise cu avantajele pe care le oferă înlocuirea unei părți din apa din țesuturi cu glicerină.
Procedura implică, de regulă, scufundarea florilor într-o soluție ce conține glicerină și alți agenți de stabilizare, într-o primă etapă. Ulterior, florile sunt supuse unui regim strict de temperatură și presiune, astfel încât glicerina să penetreze eficient celulele și să înlocuiască mare parte din apa care s-ar fi pierdut prin înghețare.
La finalul acestui ciclu, rezultă o floare cu un aspect foarte apropiat de cel original, care poate fi manevrată fără riscul de a se sfărâma, avantaj major în comparație cu florile uscate simplu. Pe lângă estetică, florile criogenate cu glicerină sunt și mai puțin sensibile la fluctuațiile de umiditate din aer, motiv pentru care pot fi expuse în vitrine sau în încăperi cu aer condiționat, fără să-și modifice forma.
Într-o analiză publicată de un grup de florării online din Franța, costul de producție al unei flori criogenate cu glicerină este, în medie, cu 20% mai mare decât al unei flori uscate prin metode obișnuite, însă prețul final de vânzare poate fi de două sau chiar de trei ori mai ridicat, datorită aspectului și duratei extinse de viață.
Avantaje și beneficii.
Calitatea produsului final este unul dintre principalele atuuri ale florilor criogenate. În plus, florăriile pot oferi clienților aranjamente care își păstrează frumusețea și culoarea naturală timp de minimum șase luni, ajungând chiar la un an sau mai mult, în condiții optime de depozitare. Astfel, în loc să înlocuiască florile la intervale scurte, clienții se pot bucura de același buchet fără a-și face griji că se va ofili rapid. Pentru floriștii care doresc să se diferențieze pe piață și să-și fidelizeze clienții, aceasta se traduce printr-un avantaj competitiv semnificativ.
De asemenea, florile criogenate sunt mai rezistente la factorii externi, inclusiv la variațiile de temperatură și umiditate. Într-un studiu realizat de un centru de cercetare horticol din Olanda, s-a demonstrat că florile criogenate supuse unui șoc termic de la 5 la 25 de grade Celsius și invers timp de 10 zile nu și-au modificat semnificativ culoarea. Acest lucru le face mult mai versatile, putând fi folosite în decoruri interioare sau chiar în evenimente care au loc în aer liber, fără teamă că se vor deteriora rapid.
Studii de caz și exemple practice.
În ultimii ani, mai multe florării online din Spania și Italia au adoptat tehnica de criogenare și au investit în aparate Cropgenare. În Barcelona, o florărie a raportat o creștere cu 30% a vânzărilor la categoria de produse premium, după ce a introdus florile criogenate cu glicerină în ofertă. De asemenea, feedback-ul clienților a fost majoritar pozitiv, mulți lăudând atât aspectul natural al florilor, cât și posibilitatea de a le păstra pe o durată de câteva luni fără îngrijiri speciale.
În România, un distribuitor de accesorii florale a menționat că cererea pentru florile criogenate a început să crească semnificativ după 2018, odată cu diversificarea ofertelor și popularizarea conceptului în rândul pasionaților de decor. O parte dintre clienții tradiționali, obișnuiți cu buchetele de flori proaspete, au fost inițial reticenți, considerând că florile conservate pot fi artificiale sau lipsite de farmec.
Totuși, după ce au văzut că aceste flori arată aproape identic cu cele proaspăt tăiate și că își păstrează parfumul într-o anumită măsură, percepția lor s-a schimbat radical.
Un exemplu elocvent vine de la un eveniment major organizat la un hotel de lux din București, unde aranjamentele cu orhidee criogenate au fost folosite pentru decorarea holurilor și a meselor. Potrivit reprezentanților hotelului, aceste aranjamente s-au menținut impecabile pe tot parcursul celor trei zile de eveniment, fără ca personalul să fie nevoit să intervină pentru împrospătare. Această eficiență a încurajat organizatorii să opteze și pentru alte tipuri de flori criogenate la evenimente ulterioare.